Ministerul Afacerilor Externe a emis o declarație cu ocazia celei de-a 30-a aniversări a genocidului din Khojaly
Pe 26 februarie 2022 se împlinesc 30 de ani de la genocidul Khojaly comis de forțele armate armene împotriva Azerbaidjanului. Acest lucru se afirmă în declarația Ministerului de Externe din Azerbaidjan în legătură cu aniversarea a 30 de ani de la genocidul Khojaly.
Declarația notează că una dintre cele mai grave crime comise împotriva populației civile din Azerbaidjan în deceniile de agresiune armeană și cea mai tragică pagină a primului război din Karabah a fost distrugerea orașului Khojaly și genocidul comis împotriva locuitorilor de acolo. Peste șapte mii de oameni locuiau în orașul Khojaly din regiunea Karabakh din Azerbaidjan înainte de începerea conflictului.
„Din octombrie 1991, orașul a fost complet asediat de forțele armate ale Armeniei. În noaptea de 25-26 februarie 1992, după bombardamentele masive de artilerie, forțele armate armene, cu sprijinul regimentului 366 de puști motorizate al armatei sovietice, al cărei personal militar majoritar erau armeni, a capturat Khojaly, invadatorii l-au distrus și au comis genocid împotriva populației civile cu o cruzime deosebită.
Ca urmare a genocidului Khojaly, 5.379 de locuitori ai orașului au fost expulzați cu forța. 613 persoane, inclusiv 63 de copii, 106 femei și 70 de bătrâni, au fost ucise cu brutalitate. 1.275 de persoane au fost luate prizonieri și ostatici, torturați, 487 au primit vătămări corporale de gravitate diferită. Soarta a 150 de persoane este încă necunoscută, inclusiv 68 de femei și 26 de copii. 8 familii au fost complet distruse. 130 de copii și-au pierdut unul dintre părinți, iar 25 de copii și-au pierdut ambii părinți”, a declarat Ministerul de Externe din Azerbaidjan într-un comunicat.
Se remarcă faptul că uciderea civililor în Hojaly a fost rezultatul unei politici de ură etnică și discriminare rasială împotriva azerilor, desfășurată în Armenia la nivel de stat. Acest lucru a dus la uciderea unor oameni nevinovați doar din cauza etniei lor. Crimele comise la Hojaly au făcut parte din politica Armeniei de violență sistematică împotriva azerilor.
Masacrul de la Khojaly și alte crime comise de Armenia în timpul agresiunii împotriva Azerbaidjanului, inclusiv crime de război, crime împotriva umanității și genocid, sunt încălcări grave ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar. Acestea includ încălcări ale Convenției privind prevenirea și pedepsirea crimei de genocid, Convenția împotriva torturii și a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială și alte convenții internaționale.
În prezent, legislativele naționale din 17 țări, 24 de state americane, precum și Organizația pentru Cooperare Islamică și Organizația Statelor Turce, au adoptat numeroase rezoluții și decrete prin care condamnă masacrul civililor din Hojaly și îl consideră genocid și o crimă împotriva umanității.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în decizia sa din 22 aprilie 2010, a considerat comportamentul celor responsabili de atrocitățile de la Khojaly drept crime de război sau fapte deosebit de grave echivalente cu crime împotriva umanității.
Conform dreptului internațional, statele au obligația de a investiga crime precum atrocitățile comise de forțele armate armene la Khojaly și de a judeca autorii. Cu toate acestea, până în prezent, niciunul dintre autorii crimelor comise la Hojaly nu a fost adusi în fața justiției din Armenia”, se arată în comunicat.
Declarația notează că într-un interviu cu jurnalistul britanic Thomas de Waal, pe atunci ministrul armean al apărării și fostul președinte Serj Sargsyan, care și-a recunoscut vinovăția, a spus: „Înainte de Khojaly, azerii credeau că armenii nu sunt capabili să ridice mâna împotriva civilului. Am distrus acest stereotip.” (Thomas de Waal, „Karabakh: Armenia and Azerbaidjan on the Road to Peace and War” (New York și Londra, New York University Press, 2003, p. 172).
„Țintirea a populației civile azere a continuat în timpul operațiunilor militare desfășurate de Armenia în perioada 27 septembrie – 10 noiembrie 2020. Armenia, vizând în mod deliberat populația civilă și infrastructura civilă a unor orașe azere precum Ganja, Barda și Terter, situate departe de Primele linii în care se desfășurau luptele au recurs la aceleași tactici teroriste ca și în 1992. De data aceasta, Armenia, folosind tipuri moderne de vehicule blindate, rachete și muniții cu dispersie, a țintit din nou ilegal și a ucis civili azeri.
Azerbaidjanul consideră că măsurile în curs luate la nivel național și în cadrul dreptului internațional existent vor servi pentru a pune capăt impunității și a aduce în fața justiției pe cei responsabili pentru crime grave comise în perioada agresiunii Armeniei împotriva Azerbaidjanului”, a spus Ministerul de Externe.
