Declaraţia Ministrului Afacerilor Externe al Republicii Azerbaidjan
La data de 2 aprilie 2016Armeniaa diricţionează în funcţie de locurile dens locuite de persoanele civile pe teritoriile adiacente zonei de front, a deschis intensiv focul de armele grele spre pozițiile forțelor armate ale Azerbaidjanului de-a lungul liniei de contact. Ca urmare a unor atacuri de artilerie ale forțelor armate armene au fost uciși şi grav răniţi un număr de civili. De asemenea daune substanțiale ce au fost cauzate asupra proprietăților private și publice.
Forțele armate ale Azerbaidjanului au luat toate măsurile necesare în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional pentru a asigura siguranța populației civile, pentru a opri provocările Armeniei și pentru al descuraja de la acte de agresiune. În prezent, situația rămâne tensionată. Bombardarea pe poziţiile Azerbaidjanului de-a lungul liniei de contact continuă cu arme grele, inclusiv cu artilerie.
Armeniaîn încercarea de a consolida artileria grea în teritoriile ocupate desfășoară forțe suplimentare cu rachete și artilerie, elicopterele militare efectuînd zboruri intensive între teritoriile ocupate șiArmenia.
De-a lungul ultimilor ani astfel de încălcări și provocări ale armatei Armeniei prin atacarea și uciderea personalului militar azer precum și a persoanelor civile cu utilizarea mortoarelor și mitralierelor de calibru mare, artileriei au devenit mai frecvente și mai violent
Armenia încearcă cu disperare de a învinui Azerbaidjanul pentru escaladarea situației din linia de front, care vizează inducerea în eroare a propriilor oameni dar și comunitatea internațională.
Azerbaidjan a adus în mod repetat, în atenția comunității internaționale că prezența ilegală a forțelor armate armene pe teritoriile ocupate ale Azerbaidjanului rămâne principala cauză pentru escaladarea situației și continuă să reprezinte amenințare pentru pacea și stabilitatea regională.
Armenia, prin provocări consistente și escaladarea situației, întărirea armatei sale acumulare pe teritoriile ocupate, schimbarea în mod ilegal a caracterului demografic, cultural și fizic a terenurilor confiscate, angajarea în activități economice și a altor ilegalităţi, inclusiv transferul populației armene în aceste teritorii urmărește un obiectiv aparent de anexare a teritoriilor Azerbaidjanului și consolidarea status-quo-ul, ceea ce este inacceptabil și nesusţinut așa cum s-a afirmat, de asemenea, de către Şefii de State ale OSCE a grupului Copreședinților de la Minsk.
Armenia, este cea care blochează toate inițiativele OSCE a Grupului Copreşedinţilor de la Minsk, inclusiv recentele propuneri ale Ministrului Rus de Externe, Serghei Lavrov, să deturneze procesul de negocieri. Ceea ce dovedește încă o dată official că Erevanul nu este cu adevărat interesat în căutarea unei soluții politice a conflictului armat.
Baza fundamentală pentru soluționarea conflictului este prevăzută în rezoluțiile Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite 822 (1993), 853 (1993), 874 (1993) și 884 (1993) și rezoluția Adunării Generale a ONU 62/243 (2008) , care condamnă folosirea forței împotriva Azerbaidjanului și ocuparea teritoriilor sale, reafirmarea suveranităţii și integrităţii teritoriale a Azerbaidjanului și inviolabilitatea frontierelor sale recunoscute pe plan internațional. În aceste rezoluții, Organizația Națiunilor Unite a reafirmat că regiunea Nagorno-Karabah este o parte inalienabilă a Azerbaidjanului și a cerut retragerea imediată, completă și necondiționată a forțelor de ocupație din toate teritoriile ocupate ale Azerbaidjanului.
Ocupația militară a teritoriului Azerbaidjanului nu reprezintă o soluție și nu va produce un rezultat politic dorit de Armenia. Mai devremeArmeniase împaca cu această realitate, conflictul trebuie să fie soluționat țările și popoarele din regiune vor beneficia de perspective, cooperare și dezvoltare economică.
Azerbaidjan invită comunitatea internațională să ceară Armeniei în încetarea, ocuparea ilegală a teritoriilor Azerbaidjanului, în retragerea trupelor de pe toate teritoriile acaparate și să se implice în mod constructiv în procesul de reglementare a conflictului, în conformitate cu cerințele rezoluțiilor relevante ale CSONU și a normelor și principiilor dreptului internațional.
