La data de 17 februarie, în oraşul Chișinău, în incinta Biroului Relațiilor Interetnice al Guvernului Republicii Moldova a avut loc evenimentul consacrat împlinirii a 25 de ani de la genocidul din Hodjalî.
Evenimentul a fost organizat de Ambasada Republicii Azerbaidjan în Republica Moldova, în colaborare cu Congresul Azerilor din Moldova cu participarea reprezentantului Centrului Internaţional al Multiculturalismului din Baku în Moldova și Camera Publică a Republicii Moldova.
La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților publice, parlamentari, diplomați, oameni de știință, experți, politologi, jurnaliști și reprezentanți ai diasporei azere din Moldova, comunitatea studenților cît și tineretul.
Participanții au ţinut un minut de reculegere în memoriam jertfelor tragediei. Apoi, participanții la eveniment au vizionat un documentar despre tragedia din Hodjalî, filmat cu sprijinul Fundaţiei Heydar Aliyev.
În discursul său, Ambasadorul Republicii Azerbaidjan în Republica Moldova Gudsi Osmanov le-a povestit participanților despre eforturile care se desfășoară în Azerbaidjan, în frunte cu președintele Ilham Aliyev, în scopul de a obţine aprecierea dreptăţii politico-juridică a evenimentelor din Hodjalî. Diplomatul a remarcat, de asemenea, rolul deosebit de mare al Fundației Heydar Aliyev și Campaniei "Justice for Khojaly", inițiată de vicepreședintele Fundației Leyla Aliyeva, pentru a aduce întregii comunităţi adevărul despre tragedia din Hodjalî. El a menţionat faptul că, prin aceste eforturi au fost atinse rezultate mari. "Documentată de zeci de jurnaţişti şi martori această tragedie trebuie să obţină recunoaşterea şi evaluarea dreptăţii internaţională politico-juridică. Deoarece crimele rămase nepedepsite inspiră agresorii la comiterea noilor infracțiuni", - a menţionat Ambasadorul.
Președintele Congresului Azerilor din Moldova Vugar Novruzov a mulțumit Biroului Relațiilor Interetnice și invitaților pentru participare. El a subliniat faptul că, ca urmare a agresiunii armene, un milion de refugiați nu se pot întoarce la casele lor. "Eu sunt originar din regiunea Lacin din Azerbaidjan acum ocupată de armeni. Astăzi nici unul din azeri, nu se poate întoarce pe pămîntul natal. Noi nu numai că credem în dreptate, dar şi o cerem, și vom continua să luptăm pentru restabilirea ei. În primul rând, pentru că vinovaţii acestei tragedii să fie pedepsiți confor lejii, aceste crime împotriva umanității au primit recunoașterea sa politico-juridică să nu se mai repete pe viitor ", - a spus el.
Directorul general al Biroului Relațiilor Interetnice Oleg Babenco a menţionat că, este viu acel popor care își aduce aminte și onorează istoria sa. "Este foarte important că astăzi avem ocazia să se întâlnim și să vorbim deschis despre această tragedie", - a spus el.
Ambasadorul Turciei în Republica Moldova Hulusi Kîlîci a remarcat faptul că, poporul turc simte durerea din Hodjalî în egală măsură cu fraţii poporului azer. "Turcia este întotdeauna cu poporul azer. Și totuși, pînă cînd nu vor fi liberate pămînturile azere de sub ocupația armeană, hotarele dintre Turcia și Armenia nu vor fi deschise. Iar cei care căută un genocide inventat din Primul Război Mondial, în primul rând ar trebui să acorde o atenție la tragedia din Hodjalî din trecutul apropiat, care mai are încă martori vii", - a spus Ambasadorul.
Deputatul Parlamentului Republicii Moldova, vicepreședintele Comisiei Parlamentare pentru Politică Externă și Integrare Europeană, Sergiu Stati a remarcat faptul că tragedia din Hodjalî face posibilă ca comunitatea mondială să se gândească care este costul ambițiilor politice și naționaliste cît și a actelor agresive. "Țările noastre sunt unite prin prezența unor conflicte teritoriale nesoluționate și ororile războiului. Şi consecințele acestor evenimente sunt aceleași : Numeroase vieți omeneşti nevinovate", - a spus deputatul.
Reprezentul Centrului Internațional al Multicularismului din Baku în Moldova, Aurelia Grigoriu, a declarat că recunoașterea genocidului azer din Hodjalî este un reper important în crearea unui tribunal internațional privind Hodjalî și Nagorno-Karabah, ca să aducă la răspunderea penală internațională pe cei implicați în mod direct și pe cei responsabili pentru aceste crime grave împotriva omenirii. Cu privire la problema multiculturalismului, care domină în Azerbaidjan, A. Grigoriu a remarcat că modelul multiculturalismului în Azerbaidjan astăzi este o alternativă reală a terorismului și războaielor care zguduie în întreaga lume.
Vicepreședintele Asociaţiei evreilor din Moldova foștilor prizonieri ai lagărelor de concentrare nazistă și ghetto Iosif Belous în discursul său le-a spus participanților la eveniment despre serviciul său la Baku și impresiile despre acest oraș. De asemenea, el a menționat că conflictul din Nagorno-Karabah și Transnistria - a fost un semnal al prăbușirii Uniunii Sovietice, unde toți oamenii trăiau în pace și armonie.
Președintele Comunității evreilor din Kaukaz, Georgia și Bukharia din Moldova Alexandru Hanucaev, în discursul său a menționat că Baku și Chișinăul sunt un exemplu de pace și armonie inter-etnice. El a subliniat faptul că, astfel de tragedii ca cele din Hodjalî nu trebuie să fie uitate și sunt proiectate să-i unească pe toți cei care cred în pace.
Directorul executiv al Uniunii Veteranilor de Război pentru Independența Moldovei, Gheorghe Slutu a spus că separatismul și extremismul ar trebui să fie identificate și combătute de statele pentru a preveni tragediile ca cele din Hodjalî.
Expertul israelian în domeniul relațiilor internaționale, președintele organizației non-guvernamentale internaționale din Israel "Proiecte Internaționale pentru Societate," autorul cărţii "БОЛЬ", Arie Gut a spus că, Azerbaidjanul a devenit un refugiu, dar mai apoi o adevărată Patrie pentru miile de familii de evrei care au fugit de naziști. "De aceea, actul barbar din Hodjalî - este tragedia mea personală" - a declarat analistul politic israelian. Referindu-se la cartea " БОЛЬ ", Arie Gut a menţionat că, prin fir roșu în roman trece ideea că, în ciuda ororilor tragediei din Hodgalî cu care se confruntă personajul principal al romanului, realizarea păcii și armoniei este posibilă numai printr-o iubire sinceră.
Doctorul în drept, Profesorul, diplomatul, lucrătorul onorific al educaţiei din Ucraina, academicianul Academiei de Științe din Ucraina Arif Guliyev a remarcat faptul că, o lungă perioadă de timp, a colectat amintirile martorilor acelor evenimente tragice din 26 februarie 1992 din Hodjalî. "Aceasta este o adevărată durere care nu poate fi nici înțeleasă, nici descrisă gîndirii omeneşti," - a spus A. Guliyev.
